User Tools

Site Tools


ps:problema-tip

This is an old revision of the document!


Problema-tip de partial: AM + esantionare + reducerea ratei

← inapoi la cuprins · Teoria: Cap 3 §4–5, Cap 4 §2–8

Asta e familia de probleme cea mai probabila la partial (la examenul din 2026 era marcata “recuperare punctaj la partial”). Mai jos: Problema 1 rezolvata punct cu punct (a, b, c), cu desen la fiecare pas, apoi Problema 2 pentru tine.

Culori in toate desenele: albastru = copia partii pozitive a spectrului, portocaliu = copia partii negative, sageata rosie = purtatoarea (linia de ½).

Problema 1 (examen 2026) — enuntul

$s(t)$ e un mesaj al carui spectru ocupa frecventele de la $-W/2$ la $W/2$. Generam $y(t) = (1 + s(t))\cos(2\pi f_c t)$, cu $f_c > W$.
  1. a) Cum arata $|Y(f)|$?
  2. b) Fie $W = 2$ MHz si $f_c = 100$ MHz. Avem un convertor A/D cu $f_s \in [5, 20]$ MHz. Ce $f_s$ alegem si cum arata spectrul dupa esantionare?
  3. c) Procesorul lucreaza la 2 MHz. Cum ajungem la un semnal esantionat la 2 MHz fara sa pierdem informatie?

Observa: la a) nu avem numere — raspunsul se da cu litere ($W$, $f_c$). Numerele apar abia la b).


PUNCTUL a) — spectrul lui y(t) (cu litere)

Ce avem: mesajul $s(t)$, cu spectrul intre $-W/2$ si $W/2$. $W$ e latimea totala (jumatate la stanga lui 0, jumatate la dreapta).

Mesajul, cu litere

Pas 1 — desfacem paranteza in doua bucati:

$$ y(t) = \underbrace{\cos(2\pi f_c t)}_{\text{bucata 1}} + \underbrace{s(t)\cos(2\pi f_c t)}_{\text{bucata 2}} $$

Pas 2 — spectrul fiecarei bucati:

  • bucata 1 e un cosinus simplu, de amplitudine 1 → ca in Cap 0: doua linii de ½ la $+f_c$ si $-f_c$ (sagetile rosii; se numeste purtatoarea)
  • bucata 2: inmultirea cu $\cos(2\pi f_c t)$ copiaza spectrul mesajului in jurul lui $+f_c$ si in jurul lui $-f_c$, fiecare copie la jumatate din inaltime (Cap 3 §4 — aceeasi idee ca la cosinus, unde $A$ devenea $A/2$ la $\pm f$)

Pas 3 — unde sunt capetele copiilor: copia de la $f_c$ se intinde cu $W/2$ in stanga si $W/2$ in dreapta: de la $f_c - W/2$ la $f_c + W/2$. La fel in partea negativa.

Raspuns a), cu litere

Ce e pe axa verticala:

  • la mesaj: $|S(f)|$ — varful trapezului il notam A (in enunt nu se da un numar)
  • la $y$: $|Y(f)|$ — sagetile au inaltimea ½, trapezele au inaltimea A/2 (jumatate din varful mesajului)

Pe FIECARE parte (si la $+f_c$, si la $-f_c$) desenezi amandoua, in acelasi loc: sageata de ½ (din bucata 1) si trapezul de A/2 (din bucata 2), centrat sub sageata. Stanga e oglinda dreptei. (Stanga/dreapta nu vine din cele doua bucati — vine din faptul ca orice cosinus are o componenta la $+f_c$ si una la $-f_c$.)

Raspuns a) (ce scrii si desenezi pe foaie):
  • sageti de ½ la $\pm f_c$ (purtatoarea)
  • copiile lui $|S(f)|$, la jumatate din inaltime, pe $[f_c - W/2,\ f_c + W/2]$ si $[-f_c - W/2,\ -f_c + W/2]$
  • in jurul lui 0 nu mai e nimic (mesajul a fost mutat)
  • pentru ca $f_c > W$, copiile nu se ating intre ele si nu ajung la 0

PUNCTUL b) — alegem f_s (acum apar numerele)

b.1 Inlocuim numerele in raspunsul de la a)

$W = 2$ MHz → $W/2 = 1$ MHz. $f_c = 100$ MHz. Deci:

  • copia pozitiva: de la $100 - 1 = $ 99 la $100 + 1 = $ 101 MHz
  • copia negativa: de la −101 la −99 MHz

Spectrul lui y(t) cu numere

b.2 De ce nu merge Nyquist clasic

Frecventa maxima e 101 MHz → Nyquist clasic ar cere $f_s \geq 2\cdot 101 = 202$ MHz. Convertorul merge doar pana la 20 MHz. → folosim bandpass sampling (Cap 4 §5): profitam ca banda e ingusta (doar 2 MHz).

b.3 Ce face esantionarea: banda "coboara" in pasi de f_s

Esantionarea cu $f_s$ copiaza spectrul la fiecare $f_s$. Banda de la 100 apare si la $100 - f_s$, $100 - 2f_s$, … Exemplu cu $f_s = 16$:

Banda coboara in pasi de fs

Se opreste la restul impartirii $100 : 16$: $100 = 6\cdot 16 + \mathbf{4}$ → $r = 4$. Deci dupa esantionare banda ajunge la $4 \pm 1$ = [3, 5] MHz. (Copia negativa, de la −100, ajunge la −4.)

b.4 Cand e f_s bun

Dupa esantionare ne uitam doar intre $-f_s/2$ si $f_s/2$. Banda trebuie sa stea intre 0 si $f_s/2$, fara sa atinga vreuna dintre margini — altfel se suprapune cu copia portocalie.

fs = 16 bun, fs = 20 rau

b.5 Incercam mai multe valori

$f_s$ $100 = ? \cdot f_s + r$ $r$ banda $[r-1, r+1]$ $f_s/2$ e buna?
20 $5\cdot 20 + 0$ 0 [−1, 1] 10 NU — atinge 0 (desenul de jos)
10 $10\cdot 10 + 0$ 0 [−1, 1] 5 NU
8 $12\cdot 8 + 4$ 4 [3, 5] 4 NU — trece peste $f_s/2 = 4$
16 $6\cdot 16 + 4$ 4 [3, 5] 8 DA ✓ (desenul de sus)
Raspuns b): $f_s = 16$ MHz. Dupa esantionare, intre −8 si 8 MHz: purtatoarea (½) la ±4 MHz si copiile mesajului pe [3, 5] si [−5, −3] MHz (desenul de sus de la b.4). Capcana: 20 MHz, cea mai mare valoare permisa, nu merge!

PUNCTUL c) — reducem la 2 MHz

c.1 De ce avem nevoie de un truc

Banda are 2 MHz. Un semnal real cu banda de 2 MHz ar avea nevoie de $f_s \geq 2\cdot 2 = 4$ MHz — noi vrem doar 2. Trucul: facem semnalul complex (IQ). Un semnal complex de latime $B$ are nevoie doar de $f_s \geq B$ = 2 MHz ✓.

c.2 Mutam mesajul la 0 (IQ)

Inmultim esantioanele cu sirul $[1, -j, -1, j, 1, -j, \dots]$ (adica $e^{-j\pi n/2}$) → tot spectrul se muta cu 4 MHz la stanga. De ce 4? Pentru ca acolo e banda dupa esantionare ($r = 4$).

Apoi un filtru trece-jos digital cu taierea la 1 MHz pastreaza doar [−1, 1] MHz (mesajul) si arunca copia portocalie:

IQ: mutare si filtrare

c.3 Decimam

Pastram un esantion din 8 ($M = 16/2 = 8$): $f_s = 16/8 = 2$ MHz. Copiile ajung la distanta 2 MHz — exact cat latimea benzii → se ating, dar nu se suprapun:

Decimare cu M = 8

Raspuns c): esantionam la 16 MHz → inmultim cu $[1, -j, -1, j, \dots]$ (mutam banda la 0) → filtru trece-jos digital la 1 MHz → pastram 1 din 8 esantioane → semnal complex la 2 MHz, cu toata informatia.

Problema 2 — o rezolvi tu

Un semnal util are banda B = 1 MHz, centrat la $f_c$ = 45 MHz, cu zgomot in jur. Ai la dispozitie:
  • un filtru analog trece-banda de latime maxima 5 MHz
  • un convertor A/D cu $f_s$ de maximum 8 MHz
  1. a) Cum esantionezi? Alege $f_s$ si verifica-l cu restul $r$ (incearca 8, 6, 5, 4).
  2. b) Cum ajungi la 1 MHz fara sa pierzi informatie?

Pasii, ca la Problema 1: (1) ce faci cu zgomotul inainte de convertor? (2) pentru fiecare $f_s$: restul $r$ din $45 : f_s$, banda $[r - 0.5, r + 0.5]$, e intre 0 si $f_s/2$? (3) IQ: cu ce inmultesti? filtru trece-jos la cat? decimare cu cat?





STOP — rezolvarea Problemei 2 mai jos





a)

  • Intai filtrul analog trece-banda, centrat in 45 MHz (de ex. de la 43 la 47 MHz) → scoate zgomotul (altfel la esantionare s-ar copia peste semnal).
  • Incercari ($f_s \geq 2B = 2$ ✓ pentru toate):
$f_s$ $45 = ? \cdot f_s + r$ $r$ banda $[r - 0.5, r + 0.5]$ $f_s/2$ e buna?
8 $5\cdot 8 + 5$ 5 [4.5, 5.5] 4 DA, dar inversata (e intre $f_s/2$ si $f_s$)
6 $7\cdot 6 + 3$ 3 [2.5, 3.5] 3 NU — trece peste $f_s/2$
5 $9\cdot 5 + 0$ 0 [−0.5, 0.5] 2.5 NU — atinge 0
4 $11\cdot 4 + 1$ 1 [0.5, 1.5] 2 DA ✓, si $r = 1 = f_s/4$ (fix la mijloc)
  • Alegem $f_s = 4$ MHz.

b) banda are 1 MHz; vrem 1 MHz → semnal complex (IQ):

  • inmultim cu $e^{-j\pi n/2} = [1, -j, -1, j, \dots]$ → mutam cu 1 MHz la stanga → banda ajunge la [−0.5, 0.5]
  • filtru trece-jos digital la 0.5 MHz
  • decimare cu $M = 4/1 = 4$ → 1 MHz ✓
ps/problema-tip.1794379717.txt.gz · Last modified: by apache