Table of Contents
Cap 0 — Kit de supravietuire: semnale, sisteme, numere complexe, spectru
← inapoi la cuprins · Curs 2 (partea de inceput) · Carte: cap. 2 · Notite: p. 2–3
- un sistem liniar se poate analiza bucata cu bucata (superpozitie);
- un numar complex = lungime + unghi;
- Euler: $e^{j\theta} = \cos\theta + j\sin\theta$, deci un cosinus = doua exponentiale complexe;
- spectrul = “ce frecvente are semnalul si cat de tare”.
Daca intelegi astea 4, restul materiei devine mult mai usor.
1. Semnal si sistem
Semnal = o functie (de timp, de spatiu…) care poarta putere si informatie.
- analog = functie de o variabila continua: $x(t)$, $t \in \mathbb{R}$
- digital = functie de o variabila discreta (numere intregi): $x(n)$, $n \in \mathbb{Z}$, ex.
[84, 104, 105, 115, …] - imagine = functie de doua variabile discrete $s(x, y)$
Informatia se pune in semnal modificandu-i structura. Pentru o sinusoida $s(t) = A\sin(2\pi f_0 t + \varphi)$ putem modifica amplitudinea $A$, frecventa $f_0$ sau faza $\varphi$ (asa functioneaza AM, FM, PM).
Sistem = “cutie” care primeste un semnal si scoate alt semnal: $x(t) \rightarrow$ [ Sistem ] $\rightarrow y(t)$. Exemple: amplificator, filtru, intarziere.
Sisteme se pot lega in serie (cascada), in paralel sau cu feedback (reactie).
2. Sisteme liniare si invariante in timp (LTI)
2.1 Liniar
Un sistem $S$ e liniar daca respecta principiul superpozitiei:
$$ S[a_1 x_1(t) + a_2 x_2(t)] = a_1 S[x_1(t)] + a_2 S[x_2(t)] $$
In cuvinte: daca bagi o suma, iese suma iesirilor. Daca dublezi intrarea, se dubleaza iesirea.
2.2 Invariant in timp
Un sistem e invariant in timp daca nu conteaza cand bagi semnalul: daca $x(t) \rightarrow y(t)$, atunci $x(t - \tau) \rightarrow y(t - \tau)$.
In cuvinte: daca intarzii intrarea cu $\tau$, iesirea e aceeasi, doar intarziata si ea cu $\tau$. Sistemul nu are “ceas” in interiorul lui.
2.3 LTI = liniar + invariant in timp
Tabelul din carte (de stiut pe de rost, apare la grile):
| Sistem | Liniar? | Invariant in timp? | De ce |
|---|---|---|---|
| $y(t) = G\,x(t)$ (amplificator) | DA | DA | inmulteste cu o constanta |
| $y(t) = x(t - \tau)$ (intarziere) | DA | DA | doar muta semnalul in timp |
| $y(t) = x^2(t)$ | NU | DA | $(x_1 + x_2)^2 \ne x_1^2 + x_2^2$ (apare $2x_1x_2$) |
| $y(t) = x(t)\cos(2\pi f_c t)$ (modulator) | DA | NU | inmulteste cu ceva care depinde de timp |
| $y(t) = x(t) + 1$ | NU | DA | $S[0] = 1 \ne 0$ |
De ce $x(t)\cos(2\pi f_c t)$ nu e invariant: intarzii intrarea → $x(t-\tau)\cos(2\pi f_c t)$. Dar iesirea intarziata ar fi $x(t-\tau)\cos(2\pi f_c (t - \tau))$. Nu sunt egale, pentru ca cosinusul “nu s-a intarziat”.
3. Numere complexe — recapitulare rapida
Un numar complex: $z = a + jb$, unde $a$ = partea reala, $b$ = partea imaginara, $j = \sqrt{-1}$ (la ingineri e j, nu i, pentru ca i e curentul).
3.1 Doua forme
| Forma | Scriere | Buna pentru |
|---|---|---|
| carteziana | $z = a + jb$ | adunare / scadere |
| polara | $z = r\,e^{j\theta}$ | inmultire / impartire |
Trecerea dintre ele:
$$ r = |z| = \sqrt{a^2 + b^2}, \qquad \theta = \tan^{-1}\frac{b}{a}, \qquad a = r\cos\theta, \qquad b = r\sin\theta $$
- $r$ = modulul (lungimea sagetii) — la semnale o sa insemne amplitudine
- $\theta$ = faza (unghiul) — la semnale o sa insemne defazaj / intarziere
3.2 Operatii
- adunare: $(a_1 + jb_1) + (a_2 + jb_2) = (a_1 + a_2) + j(b_1 + b_2)$
- inmultire in polar: $r_1 e^{j\theta_1} \cdot r_2 e^{j\theta_2} = r_1 r_2\, e^{j(\theta_1 + \theta_2)}$ → modulele se inmultesc, unghiurile se aduna
- impartire: $\dfrac{1}{r e^{j\theta}} = \dfrac{1}{r} e^{-j\theta}$ → modulul se inverseaza, unghiul isi schimba semnul
- conjugat: $z^* = a - jb = r e^{-j\theta}$ (oglindire fata de axa reala)
Relatii cu conjugatul (le folosim la filtrul RC):
$$ |z|^2 = z \cdot z^* = a^2 + b^2, \qquad z + z^* = 2\,\mathrm{Re}[z], \qquad z - z^* = 2j\,\mathrm{Im}[z] $$
Exemplu: $z = 3 + 4j$ → $|z| = \sqrt{9 + 16} = 5$, $\theta = \tan^{-1}(4/3) \approx 53^\circ$, deci $z = 5e^{j\,53^\circ}$.
Exemplu (modulul unei fractii, foarte util la Cap 1):
$$ \left|\frac{1}{1 + j}\right| = \frac{1}{|1 + j|} = \frac{1}{\sqrt{1^2 + 1^2}} = \frac{1}{\sqrt 2} \approx 0.707 $$
4. Formula lui Euler
$$ \boxed{e^{j\theta} = \cos\theta + j\sin\theta} \qquad e^{-j\theta} = \cos\theta - j\sin\theta $$
$e^{j\theta}$ e un punct pe cercul de raza 1, la unghiul $\theta$. Proiectia pe axa reala e $\cos\theta$, pe axa imaginara $\sin\theta$.
Valori de stiut:
| $\theta$ | $0$ | $\pi/2$ | $\pi$ | $3\pi/2$ | $2\pi$ |
|---|---|---|---|---|---|
| $e^{j\theta}$ | $1$ | $j$ | $-1$ | $-j$ | $1$ |
4.1 Fazorul care se roteste
Daca punem $\theta = 2\pi f t$ (unghiul creste in timp):
$$ e^{j2\pi f t} = \cos(2\pi f t) + j\sin(2\pi f t) $$
E o sageata de lungime 1 care se invarte in jurul originii de $f$ ori pe secunda (in sens trigonometric). $e^{-j2\pi f t}$ se invarte invers. Asta e “exponentiala complexa” sau “fazorul”.
4.2 Cosinus si sinus din exponentiale (CEL MAI IMPORTANT)
Adunand si scazand cele doua formule Euler:
$$ \boxed{\cos(2\pi f t) = \frac{e^{j2\pi f t} + e^{-j2\pi f t}}{2}} \qquad \boxed{\sin(2\pi f t) = \frac{e^{j2\pi f t} - e^{-j2\pi f t}}{2j}} $$
Intuitie: doua sageti care se rotesc in sensuri opuse, cu aceeasi viteza. Partile imaginare se anuleaza, ramane doar partea reala care oscileaza → un cosinus real.
Consecinta: un cosinus de frecventa $f_0$ “contine” doua frecvente: $+f_0$ si $-f_0$, fiecare cu jumatate din amplitudine. De aici vin frecventele negative din spectru.
5. Sinusoida
$$ x(t) = A\cos(2\pi f_0 t + \varphi) $$
| Simbol | Nume | Unitate | Ce inseamna |
|---|---|---|---|
| $A$ | amplitudine | V, A, … | cat de “inalta” e unda |
| $f_0$ | frecventa | Hz = 1/s | cate oscilatii pe secunda |
| $T = 1/f_0$ | perioada | s | cat dureaza o oscilatie |
| $\omega = 2\pi f_0$ | pulsatie | rad/s | aceeasi informatie ca $f_0$ |
| $\varphi$ | faza | rad | cat e “decalata” unda |
Ex: $\cos(2\pi \cdot 50 t)$ → $f_0 = 50$ Hz, $T = 1/50 = 20$ ms (curentul din priza).
Faza = intarziere: $\cos(2\pi f_0 (t - \tau)) = \cos(2\pi f_0 t - 2\pi f_0 \tau)$ → o intarziere $\tau$ in timp inseamna o faza $\varphi = -2\pi f_0 \tau$.
Si sinus = cosinus intarziat cu un sfert de perioada: $\sin(2\pi f t) = \cos(2\pi f t - \pi/2)$.
6. Spectrul — ideea centrala a materiei
Spectrul unui semnal = desenul care arata ce frecvente contine semnalul si cu ce amplitudine. Pe axa orizontala avem frecventa $f$, pe verticala amplitudinea.
6.1 Spectrul unui cosinus
Din Euler: $A\cos(2\pi f_0 t) = \frac{A}{2}e^{j2\pi f_0 t} + \frac{A}{2}e^{-j2\pi f_0 t}$, deci in spectru avem:
- o linie la $+f_0$, de inaltime $A/2$
- o linie la $-f_0$, de inaltime $A/2$
- inaltimea liniei e $A/2$, nu $A$ (amplitudinea se imparte intre $+f_0$ si $-f_0$);
- o constanta $C$ (componenta continua, DC) da o singura linie la $f = 0$, de inaltime $C$ (nu se injumatateste);
- pentru un semnal real, spectrul de amplitudine e simetric: $|X(-f)| = |X(f)|$. Partea negativa e oglinda celei pozitive.
6.2 Sinus vs cosinus
$$ A\sin(2\pi f_0 t) = \frac{A}{2j}e^{j2\pi f_0 t} - \frac{A}{2j}e^{-j2\pi f_0 t} = \frac{A}{2}e^{-j\pi/2}\,e^{j2\pi f_0 t} + \frac{A}{2}e^{j\pi/2}\,e^{-j2\pi f_0 t} $$
- spectrul de amplitudine $|X(f)|$: identic cu al cosinusului (linii $A/2$ la $\pm f_0$)
- spectrul de faza: la cosinus faza e $0$; la sinus e $-90^\circ$ la $+f_0$ si $+90^\circ$ la $-f_0$
Deci daca te intreaba doar de $|X(f)|$, sinusul si cosinusul arata la fel.
6.3 Suma de sinusoide → suma de linii
In timp, suma $2\cos(2\pi \cdot 1 t) + \cos(2\pi \cdot 5 t)$ arata “ciudat”. In frecventa se vede imediat: doua perechi de linii, la $\pm1$ Hz (inaltime 1) si $\pm5$ Hz (inaltime 0.5). De asta lucram in frecventa.
6.4 Exemplul de la partialul de anul trecut
$s(t) = A_1\cos(2\pi f_1 t) + A_2\sin(2\pi f_2 t) + A_3\cos(2\pi f_3 t)$, cu $f_1 < f_2 < f_3$.
Raspuns: 6 linii, cate o pereche pentru fiecare termen: $A_1/2$ la $\pm f_1$, $A_2/2$ la $\pm f_2$, $A_3/2$ la $\pm f_3$. Faptul ca termenul 2 e sinus nu schimba spectrul de amplitudine.
Si daca il trecem printr-un filtru trece-banda care lasa sa treaca doar frecventele dintre $f_{start}$ si $f_{stop}$, cu $f_1 < f_{start} < f_2 < f_{stop} < f_3$? Raman doar liniile de la $\pm f_2$, deci la iesire avem $A_2\sin(2\pi f_2 t)$ (asta a fost raspunsul corect la grila). Spectrul rezultat: doar doua linii $A_2/2$ la $\pm f_2$.
7. Ce trebuie sa stii din Cap 0 (fisa de 1 minut)
- liniar = superpozitie; test rapid $S[0] = 0$
- invariant in timp = intarzii intrarea → iesirea se intarzie la fel
- $x^2$ → neliniar; $x(t)\cos(2\pi f_c t)$ → liniar dar variant in timp; $Gx(t)$, $x(t-\tau)$ → LTI
- $z = a + jb = re^{j\theta}$, $|z| = \sqrt{a^2 + b^2}$, $\theta = \tan^{-1}(b/a)$; in polar modulele se inmultesc si unghiurile se aduna
- $e^{j\theta} = \cos\theta + j\sin\theta$
- $\cos(2\pi f t) = \frac{e^{j2\pi f t} + e^{-j2\pi f t}}{2}$, $\sin(2\pi f t) = \frac{e^{j2\pi f t} - e^{-j2\pi f t}}{2j}$
- $A\cos(2\pi f_0 t)$ → linii de $A/2$ la $\pm f_0$; constanta $C$ → o linie $C$ la $f=0$
- sinus si cosinus au acelasi spectru de amplitudine, difera doar faza
- semnal real → spectru de amplitudine simetric
8. Grile de antrenament
Incearca singur, apoi verifica la sectiunea 10.
G1. Sistemul $y(t) = 5x(t - 2)$ este:
- A. liniar, dar nu invariant in timp
- B. liniar si invariant in timp
- C. neliniar, dar invariant in timp
- D. nici liniar, nici invariant in timp
G2. Sistemul $y(t) = x(t) + 3$ este:
- A. liniar si invariant in timp
- B. liniar, dar nu invariant in timp
- C. neliniar, dar invariant in timp
- D. neliniar si variant in timp
G3. Sistemul $y(t) = x(t)\cos(2\pi f_c t)$ (un modulator AM) este:
- A. LTI
- B. liniar, dar nu invariant in timp
- C. neliniar, dar invariant in timp
- D. neliniar si variant in timp
G4. Cat este $|4 - 3j|$?
- A. 1
- B. 5
- C. 7
- D. 25
G5. Cat este $e^{j\pi}$?
- A. 1
- B. j
- C. -1
- D. -j
G6. Cat este $2e^{j\pi/6} \cdot 3e^{j\pi/3}$?
- A. $5e^{j\pi/2}$
- B. $6e^{j\pi/18}$
- C. $6j$
- D. $6$
G7. Spectrul de amplitudine al semnalului $x(t) = 4\cos(2\pi \cdot 100\, t)$ are:
- A. o linie de inaltime 4 la 100 Hz
- B. doua linii de inaltime 4 la $\pm100$ Hz
- C. doua linii de inaltime 2 la $\pm100$ Hz
- D. doua linii de inaltime 2 la $\pm 2\pi\cdot100$ Hz
G8. Semnalele $3\cos(2\pi f_0 t)$ si $3\sin(2\pi f_0 t)$ au:
- A. acelasi spectru de amplitudine, faze diferite
- B. spectre de amplitudine diferite
- C. sinusul nu are componenta la $-f_0$
- D. spectre complet identice (amplitudine si faza)
G9. Perioada semnalului $\cos(2\pi \cdot 250\, t)$ este:
- A. 250 s
- B. 4 ms
- C. 2.5 ms
- D. $1/(2\pi \cdot 250)$ s
G10. Semnalul $s(t) = 2 + 6\cos(2\pi \cdot 10\, t)$ are in spectru:
- A. linii de 1 la $f = 0$ si 3 la $\pm10$ Hz
- B. linii de 2 la $f = 0$ si 3 la $\pm10$ Hz
- C. linii de 2 la $f = 0$ si 6 la $\pm10$ Hz
- D. doar doua linii de 3 la $\pm10$ Hz
G11 (tip partial). $s(t) = A_1\cos(2\pi f_1 t) + A_2\sin(2\pi f_2 t) + A_3\cos(2\pi f_3 t)$, $f_1 < f_2 < f_3$, trece printr-un filtru trece-jos cu frecventa de taiere intre $f_1$ si $f_2$. La iesire (ideal) obtinem:
- A. $A_1\cos(2\pi f_1 t)$
- B. $A_2\sin(2\pi f_2 t)$
- C. $A_2\sin(2\pi f_2 t) + A_3\cos(2\pi f_3 t)$
- D. semnalul nemodificat
G12 (bonus, exam 2024). Sistemul de acumulare $y(n) = \sum_{k=-\infty}^{n} x(k)$ este:
- A. liniar si invariant in timp
- B. liniar, dar nu invariant in timp
- C. neliniar
- D. nu se poate spune
9. Mini-problema
Fie $s(t) = 1 + 2\cos(2\pi \cdot 10\, t) + 6\sin(2\pi \cdot 30\, t)$.
- a) Desenati spectrul de amplitudine $|S(f)|$.
- b) Semnalul trece printr-un sistem $y(t) = 3\,s(t)$. Cum arata $|Y(f)|$?
- c) Semnalul trece printr-un filtru trece-jos ideal cu $f_c = 20$ Hz. Ce semnal obtinem si cum arata spectrul lui?
10. Raspunsuri
| Grila | Raspuns | Explicatie |
|---|---|---|
| G1 | B | inmultire cu constanta + intarziere: ambele LTI |
| G2 | C | $S[0] = 3 \ne 0$ → nu e liniar; constanta 3 nu depinde de timp → invariant |
| G3 | B | inmultirea cu $\cos(2\pi f_c t)$ pastreaza superpozitia, dar depinde de momentul $t$ |
| G4 | B | $\sqrt{16 + 9} = 5$ |
| G5 | C | $\cos\pi + j\sin\pi = -1$ |
| G6 | C | modulele: $2\cdot3 = 6$; unghiurile: $\pi/6 + \pi/3 = \pi/2$ → $6e^{j\pi/2} = 6j$ |
| G7 | C | $A/2 = 2$, la $\pm f_0 = \pm100$ Hz (frecventa in Hz, fara $2\pi$) |
| G8 | A | sinusul e cosinus intarziat: modulul identic, doar faza difera |
| G9 | B | $T = 1/250 = 0.004$ s = 4 ms |
| G10 | B | constanta 2 → linie de 2 la $f=0$ (nu se injumatateste); $6\cos$ → $3$ la $\pm10$ Hz |
| G11 | A | trece-jos lasa doar frecventele mici: ramane doar $f_1$ |
| G12 | A | suma e liniara; cu limita de jos $-\infty$ nu exista un “moment de start” fix, deci intarzierea intrarii intarzie la fel iesirea. Atentie: daca suma porneste de la $k = 0$, sistemul nu mai e strict invariant in timp (are un moment de start fix), decat daca semnalul e cauzal ($x(n)=0$ pentru $n<0$). La examen: argumenteaza exact asa. |
Mini-problema — rezolvare:
- a) $|S(f)|$: linie de 1 la $f = 0$; linii de 1 la $\pm10$ Hz (pentru ca $2/2 = 1$); linii de 3 la $\pm30$ Hz (pentru ca $6/2 = 3$; sinusul are acelasi modul ca un cosinus).
- b) Sistemul e liniar: toate liniile se inmultesc cu 3 → 3 la 0 Hz, 3 la $\pm10$ Hz, 9 la $\pm30$ Hz. Frecventele nu se schimba (sistem LTI!).
- c) Trec doar frecventele sub 20 Hz: $f = 0$ si $\pm10$ Hz → $y(t) = 1 + 2\cos(2\pi \cdot 10\, t)$. Spectrul: 1 la 0 Hz si 1 la $\pm10$ Hz; liniile de la $\pm30$ Hz dispar.
Urmatorul capitol: Cap 1 — Functia de transfer si filtre (circuitul RC, $H(f)$, frecventa de taiere).






