Table of Contents

Cap 0 — Kit de supravietuire: semnale, sisteme, numere complexe, spectru

← inapoi la cuprins · Curs 2 (partea de inceput) · Carte: cap. 2 · Notite: p. 2–3

De ce capitolul asta? Tot ce urmeaza (filtre, Fourier, esantionare) foloseste 4 idei de aici:
  1. un sistem liniar se poate analiza bucata cu bucata (superpozitie);
  2. un numar complex = lungime + unghi;
  3. Euler: $e^{j\theta} = \cos\theta + j\sin\theta$, deci un cosinus = doua exponentiale complexe;
  4. spectrul = “ce frecvente are semnalul si cat de tare”.

Daca intelegi astea 4, restul materiei devine mult mai usor.

1. Semnal si sistem

Semnal = o functie (de timp, de spatiu…) care poarta putere si informatie.

Informatia se pune in semnal modificandu-i structura. Pentru o sinusoida $s(t) = A\sin(2\pi f_0 t + \varphi)$ putem modifica amplitudinea $A$, frecventa $f_0$ sau faza $\varphi$ (asa functioneaza AM, FM, PM).

Sistem = “cutie” care primeste un semnal si scoate alt semnal: $x(t) \rightarrow$ [ Sistem ] $\rightarrow y(t)$. Exemple: amplificator, filtru, intarziere.

Sisteme se pot lega in serie (cascada), in paralel sau cu feedback (reactie).

2. Sisteme liniare si invariante in timp (LTI)

2.1 Liniar

Un sistem $S$ e liniar daca respecta principiul superpozitiei:

$$ S[a_1 x_1(t) + a_2 x_2(t)] = a_1 S[x_1(t)] + a_2 S[x_2(t)] $$

In cuvinte: daca bagi o suma, iese suma iesirilor. Daca dublezi intrarea, se dubleaza iesirea.

Test rapid: un sistem liniar are obligatoriu $S[0] = 0$ (intrare zero → iesire zero). E o conditie necesara, nu suficienta: daca $S[0] \ne 0$ sigur NU e liniar; daca $S[0] = 0$ inca trebuie verificat.

2.2 Invariant in timp

Un sistem e invariant in timp daca nu conteaza cand bagi semnalul: daca $x(t) \rightarrow y(t)$, atunci $x(t - \tau) \rightarrow y(t - \tau)$.

In cuvinte: daca intarzii intrarea cu $\tau$, iesirea e aceeasi, doar intarziata si ea cu $\tau$. Sistemul nu are “ceas” in interiorul lui.

2.3 LTI = liniar + invariant in timp

Tabelul din carte (de stiut pe de rost, apare la grile):

Sistem Liniar? Invariant in timp? De ce
$y(t) = G\,x(t)$ (amplificator) DA DA inmulteste cu o constanta
$y(t) = x(t - \tau)$ (intarziere) DA DA doar muta semnalul in timp
$y(t) = x^2(t)$ NU DA $(x_1 + x_2)^2 \ne x_1^2 + x_2^2$ (apare $2x_1x_2$)
$y(t) = x(t)\cos(2\pi f_c t)$ (modulator) DA NU inmulteste cu ceva care depinde de timp
$y(t) = x(t) + 1$ NU DA $S[0] = 1 \ne 0$

De ce $x(t)\cos(2\pi f_c t)$ nu e invariant: intarzii intrarea → $x(t-\tau)\cos(2\pi f_c t)$. Dar iesirea intarziata ar fi $x(t-\tau)\cos(2\pi f_c (t - \tau))$. Nu sunt egale, pentru ca cosinusul “nu s-a intarziat”.

De ce ne pasa de LTI? Pentru un sistem LTI: o sinusoida intra → o sinusoida de ACEEASI frecventa iese, doar cu alta amplitudine si alta faza. Plus, prin superpozitie, un semnal compus din mai multe sinusoide se analizeaza fiecare sinusoida separat. Asta e baza pentru filtre (Cap 1) si Fourier (Cap 2).

3. Numere complexe — recapitulare rapida

Planul complex

Un numar complex: $z = a + jb$, unde $a$ = partea reala, $b$ = partea imaginara, $j = \sqrt{-1}$ (la ingineri e j, nu i, pentru ca i e curentul).

3.1 Doua forme

Forma Scriere Buna pentru
carteziana $z = a + jb$ adunare / scadere
polara $z = r\,e^{j\theta}$ inmultire / impartire

Trecerea dintre ele:

$$ r = |z| = \sqrt{a^2 + b^2}, \qquad \theta = \tan^{-1}\frac{b}{a}, \qquad a = r\cos\theta, \qquad b = r\sin\theta $$

3.2 Operatii

Relatii cu conjugatul (le folosim la filtrul RC):

$$ |z|^2 = z \cdot z^* = a^2 + b^2, \qquad z + z^* = 2\,\mathrm{Re}[z], \qquad z - z^* = 2j\,\mathrm{Im}[z] $$

Exemplu: $z = 3 + 4j$ → $|z| = \sqrt{9 + 16} = 5$, $\theta = \tan^{-1}(4/3) \approx 53^\circ$, deci $z = 5e^{j\,53^\circ}$.

Exemplu (modulul unei fractii, foarte util la Cap 1):

$$ \left|\frac{1}{1 + j}\right| = \frac{1}{|1 + j|} = \frac{1}{\sqrt{1^2 + 1^2}} = \frac{1}{\sqrt 2} \approx 0.707 $$

4. Formula lui Euler

Euler pe cercul unitate

$$ \boxed{e^{j\theta} = \cos\theta + j\sin\theta} \qquad e^{-j\theta} = \cos\theta - j\sin\theta $$

$e^{j\theta}$ e un punct pe cercul de raza 1, la unghiul $\theta$. Proiectia pe axa reala e $\cos\theta$, pe axa imaginara $\sin\theta$.

Valori de stiut:

$\theta$ $0$ $\pi/2$ $\pi$ $3\pi/2$ $2\pi$
$e^{j\theta}$ $1$ $j$ $-1$ $-j$ $1$

4.1 Fazorul care se roteste

Daca punem $\theta = 2\pi f t$ (unghiul creste in timp):

$$ e^{j2\pi f t} = \cos(2\pi f t) + j\sin(2\pi f t) $$

E o sageata de lungime 1 care se invarte in jurul originii de $f$ ori pe secunda (in sens trigonometric). $e^{-j2\pi f t}$ se invarte invers. Asta e “exponentiala complexa” sau “fazorul”.

4.2 Cosinus si sinus din exponentiale (CEL MAI IMPORTANT)

Adunand si scazand cele doua formule Euler:

$$ \boxed{\cos(2\pi f t) = \frac{e^{j2\pi f t} + e^{-j2\pi f t}}{2}} \qquad \boxed{\sin(2\pi f t) = \frac{e^{j2\pi f t} - e^{-j2\pi f t}}{2j}} $$

Intuitie: doua sageti care se rotesc in sensuri opuse, cu aceeasi viteza. Partile imaginare se anuleaza, ramane doar partea reala care oscileaza → un cosinus real.

Consecinta: un cosinus de frecventa $f_0$ “contine” doua frecvente: $+f_0$ si $-f_0$, fiecare cu jumatate din amplitudine. De aici vin frecventele negative din spectru.

5. Sinusoida

Sinusoida

$$ x(t) = A\cos(2\pi f_0 t + \varphi) $$

Simbol Nume Unitate Ce inseamna
$A$ amplitudine V, A, … cat de “inalta” e unda
$f_0$ frecventa Hz = 1/s cate oscilatii pe secunda
$T = 1/f_0$ perioada s cat dureaza o oscilatie
$\omega = 2\pi f_0$ pulsatie rad/s aceeasi informatie ca $f_0$
$\varphi$ faza rad cat e “decalata” unda

Ex: $\cos(2\pi \cdot 50 t)$ → $f_0 = 50$ Hz, $T = 1/50 = 20$ ms (curentul din priza).

Faza = intarziere: $\cos(2\pi f_0 (t - \tau)) = \cos(2\pi f_0 t - 2\pi f_0 \tau)$ → o intarziere $\tau$ in timp inseamna o faza $\varphi = -2\pi f_0 \tau$.

Si sinus = cosinus intarziat cu un sfert de perioada: $\sin(2\pi f t) = \cos(2\pi f t - \pi/2)$.

6. Spectrul — ideea centrala a materiei

Spectrul unui semnal = desenul care arata ce frecvente contine semnalul si cu ce amplitudine. Pe axa orizontala avem frecventa $f$, pe verticala amplitudinea.

6.1 Spectrul unui cosinus

Spectrul unui cosinus

Din Euler: $A\cos(2\pi f_0 t) = \frac{A}{2}e^{j2\pi f_0 t} + \frac{A}{2}e^{-j2\pi f_0 t}$, deci in spectru avem:

Capcane clasice:
  • inaltimea liniei e $A/2$, nu $A$ (amplitudinea se imparte intre $+f_0$ si $-f_0$);
  • o constanta $C$ (componenta continua, DC) da o singura linie la $f = 0$, de inaltime $C$ (nu se injumatateste);
  • pentru un semnal real, spectrul de amplitudine e simetric: $|X(-f)| = |X(f)|$. Partea negativa e oglinda celei pozitive.

6.2 Sinus vs cosinus

$$ A\sin(2\pi f_0 t) = \frac{A}{2j}e^{j2\pi f_0 t} - \frac{A}{2j}e^{-j2\pi f_0 t} = \frac{A}{2}e^{-j\pi/2}\,e^{j2\pi f_0 t} + \frac{A}{2}e^{j\pi/2}\,e^{-j2\pi f_0 t} $$

Deci daca te intreaba doar de $|X(f)|$, sinusul si cosinusul arata la fel.

6.3 Suma de sinusoide → suma de linii

Timp vs frecventa

In timp, suma $2\cos(2\pi \cdot 1 t) + \cos(2\pi \cdot 5 t)$ arata “ciudat”. In frecventa se vede imediat: doua perechi de linii, la $\pm1$ Hz (inaltime 1) si $\pm5$ Hz (inaltime 0.5). De asta lucram in frecventa.

6.4 Exemplul de la partialul de anul trecut

$s(t) = A_1\cos(2\pi f_1 t) + A_2\sin(2\pi f_2 t) + A_3\cos(2\pi f_3 t)$, cu $f_1 < f_2 < f_3$.

Spectrul exemplului de la partial

Raspuns: 6 linii, cate o pereche pentru fiecare termen: $A_1/2$ la $\pm f_1$, $A_2/2$ la $\pm f_2$, $A_3/2$ la $\pm f_3$. Faptul ca termenul 2 e sinus nu schimba spectrul de amplitudine.

Si daca il trecem printr-un filtru trece-banda care lasa sa treaca doar frecventele dintre $f_{start}$ si $f_{stop}$, cu $f_1 < f_{start} < f_2 < f_{stop} < f_3$? Raman doar liniile de la $\pm f_2$, deci la iesire avem $A_2\sin(2\pi f_2 t)$ (asta a fost raspunsul corect la grila). Spectrul rezultat: doar doua linii $A_2/2$ la $\pm f_2$.

7. Ce trebuie sa stii din Cap 0 (fisa de 1 minut)

8. Grile de antrenament

Incearca singur, apoi verifica la sectiunea 10.

G1. Sistemul $y(t) = 5x(t - 2)$ este:

  1. A. liniar, dar nu invariant in timp
  2. B. liniar si invariant in timp
  3. C. neliniar, dar invariant in timp
  4. D. nici liniar, nici invariant in timp

G2. Sistemul $y(t) = x(t) + 3$ este:

  1. A. liniar si invariant in timp
  2. B. liniar, dar nu invariant in timp
  3. C. neliniar, dar invariant in timp
  4. D. neliniar si variant in timp

G3. Sistemul $y(t) = x(t)\cos(2\pi f_c t)$ (un modulator AM) este:

  1. A. LTI
  2. B. liniar, dar nu invariant in timp
  3. C. neliniar, dar invariant in timp
  4. D. neliniar si variant in timp

G4. Cat este $|4 - 3j|$?

  1. A. 1
  2. B. 5
  3. C. 7
  4. D. 25

G5. Cat este $e^{j\pi}$?

  1. A. 1
  2. B. j
  3. C. -1
  4. D. -j

G6. Cat este $2e^{j\pi/6} \cdot 3e^{j\pi/3}$?

  1. A. $5e^{j\pi/2}$
  2. B. $6e^{j\pi/18}$
  3. C. $6j$
  4. D. $6$

G7. Spectrul de amplitudine al semnalului $x(t) = 4\cos(2\pi \cdot 100\, t)$ are:

  1. A. o linie de inaltime 4 la 100 Hz
  2. B. doua linii de inaltime 4 la $\pm100$ Hz
  3. C. doua linii de inaltime 2 la $\pm100$ Hz
  4. D. doua linii de inaltime 2 la $\pm 2\pi\cdot100$ Hz

G8. Semnalele $3\cos(2\pi f_0 t)$ si $3\sin(2\pi f_0 t)$ au:

  1. A. acelasi spectru de amplitudine, faze diferite
  2. B. spectre de amplitudine diferite
  3. C. sinusul nu are componenta la $-f_0$
  4. D. spectre complet identice (amplitudine si faza)

G9. Perioada semnalului $\cos(2\pi \cdot 250\, t)$ este:

  1. A. 250 s
  2. B. 4 ms
  3. C. 2.5 ms
  4. D. $1/(2\pi \cdot 250)$ s

G10. Semnalul $s(t) = 2 + 6\cos(2\pi \cdot 10\, t)$ are in spectru:

  1. A. linii de 1 la $f = 0$ si 3 la $\pm10$ Hz
  2. B. linii de 2 la $f = 0$ si 3 la $\pm10$ Hz
  3. C. linii de 2 la $f = 0$ si 6 la $\pm10$ Hz
  4. D. doar doua linii de 3 la $\pm10$ Hz

G11 (tip partial). $s(t) = A_1\cos(2\pi f_1 t) + A_2\sin(2\pi f_2 t) + A_3\cos(2\pi f_3 t)$, $f_1 < f_2 < f_3$, trece printr-un filtru trece-jos cu frecventa de taiere intre $f_1$ si $f_2$. La iesire (ideal) obtinem:

  1. A. $A_1\cos(2\pi f_1 t)$
  2. B. $A_2\sin(2\pi f_2 t)$
  3. C. $A_2\sin(2\pi f_2 t) + A_3\cos(2\pi f_3 t)$
  4. D. semnalul nemodificat

G12 (bonus, exam 2024). Sistemul de acumulare $y(n) = \sum_{k=-\infty}^{n} x(k)$ este:

  1. A. liniar si invariant in timp
  2. B. liniar, dar nu invariant in timp
  3. C. neliniar
  4. D. nu se poate spune

9. Mini-problema

Fie $s(t) = 1 + 2\cos(2\pi \cdot 10\, t) + 6\sin(2\pi \cdot 30\, t)$.

  1. a) Desenati spectrul de amplitudine $|S(f)|$.
  2. b) Semnalul trece printr-un sistem $y(t) = 3\,s(t)$. Cum arata $|Y(f)|$?
  3. c) Semnalul trece printr-un filtru trece-jos ideal cu $f_c = 20$ Hz. Ce semnal obtinem si cum arata spectrul lui?

10. Raspunsuri

Grila Raspuns Explicatie
G1 B inmultire cu constanta + intarziere: ambele LTI
G2 C $S[0] = 3 \ne 0$ → nu e liniar; constanta 3 nu depinde de timp → invariant
G3 B inmultirea cu $\cos(2\pi f_c t)$ pastreaza superpozitia, dar depinde de momentul $t$
G4 B $\sqrt{16 + 9} = 5$
G5 C $\cos\pi + j\sin\pi = -1$
G6 C modulele: $2\cdot3 = 6$; unghiurile: $\pi/6 + \pi/3 = \pi/2$ → $6e^{j\pi/2} = 6j$
G7 C $A/2 = 2$, la $\pm f_0 = \pm100$ Hz (frecventa in Hz, fara $2\pi$)
G8 A sinusul e cosinus intarziat: modulul identic, doar faza difera
G9 B $T = 1/250 = 0.004$ s = 4 ms
G10 B constanta 2 → linie de 2 la $f=0$ (nu se injumatateste); $6\cos$ → $3$ la $\pm10$ Hz
G11 A trece-jos lasa doar frecventele mici: ramane doar $f_1$
G12 A suma e liniara; cu limita de jos $-\infty$ nu exista un “moment de start” fix, deci intarzierea intrarii intarzie la fel iesirea. Atentie: daca suma porneste de la $k = 0$, sistemul nu mai e strict invariant in timp (are un moment de start fix), decat daca semnalul e cauzal ($x(n)=0$ pentru $n<0$). La examen: argumenteaza exact asa.

Mini-problema — rezolvare:


Urmatorul capitol: Cap 1 — Functia de transfer si filtre (circuitul RC, $H(f)$, frecventa de taiere).