← inapoi la cuprins · Curs 2 (partea de inceput) · Carte: cap. 2 · Notite: p. 2–3
Daca intelegi astea 4, restul materiei devine mult mai usor.
Semnal = o functie (de timp, de spatiu…) care poarta putere si informatie.
[84, 104, 105, 115, …]Informatia se pune in semnal modificandu-i structura. Pentru o sinusoida $s(t) = A\sin(2\pi f_0 t + \varphi)$ putem modifica amplitudinea $A$, frecventa $f_0$ sau faza $\varphi$ (asa functioneaza AM, FM, PM).
Sistem = “cutie” care primeste un semnal si scoate alt semnal: $x(t) \rightarrow$ [ Sistem ] $\rightarrow y(t)$. Exemple: amplificator, filtru, intarziere.
Sisteme se pot lega in serie (cascada), in paralel sau cu feedback (reactie).
Un sistem $S$ e liniar daca respecta principiul superpozitiei:
$$ S[a_1 x_1(t) + a_2 x_2(t)] = a_1 S[x_1(t)] + a_2 S[x_2(t)] $$
In cuvinte: daca bagi o suma, iese suma iesirilor. Daca dublezi intrarea, se dubleaza iesirea.
Un sistem e invariant in timp daca nu conteaza cand bagi semnalul: daca $x(t) \rightarrow y(t)$, atunci $x(t - \tau) \rightarrow y(t - \tau)$.
In cuvinte: daca intarzii intrarea cu $\tau$, iesirea e aceeasi, doar intarziata si ea cu $\tau$. Sistemul nu are “ceas” in interiorul lui.
Tabelul din carte (de stiut pe de rost, apare la grile):
| Sistem | Liniar? | Invariant in timp? | De ce |
|---|---|---|---|
| $y(t) = G\,x(t)$ (amplificator) | DA | DA | inmulteste cu o constanta |
| $y(t) = x(t - \tau)$ (intarziere) | DA | DA | doar muta semnalul in timp |
| $y(t) = x^2(t)$ | NU | DA | $(x_1 + x_2)^2 \ne x_1^2 + x_2^2$ (apare $2x_1x_2$) |
| $y(t) = x(t)\cos(2\pi f_c t)$ (modulator) | DA | NU | inmulteste cu ceva care depinde de timp |
| $y(t) = x(t) + 1$ | NU | DA | $S[0] = 1 \ne 0$ |
De ce $x(t)\cos(2\pi f_c t)$ nu e invariant: intarzii intrarea → $x(t-\tau)\cos(2\pi f_c t)$. Dar iesirea intarziata ar fi $x(t-\tau)\cos(2\pi f_c (t - \tau))$. Nu sunt egale, pentru ca cosinusul “nu s-a intarziat”.
Un numar complex: $z = a + jb$, unde $a$ = partea reala, $b$ = partea imaginara, $j = \sqrt{-1}$ (la ingineri e j, nu i, pentru ca i e curentul).
| Forma | Scriere | Buna pentru |
|---|---|---|
| carteziana | $z = a + jb$ | adunare / scadere |
| polara | $z = r\,e^{j\theta}$ | inmultire / impartire |
Trecerea dintre ele:
$$ r = |z| = \sqrt{a^2 + b^2}, \qquad \theta = \tan^{-1}\frac{b}{a}, \qquad a = r\cos\theta, \qquad b = r\sin\theta $$
Relatii cu conjugatul (le folosim la filtrul RC):
$$ |z|^2 = z \cdot z^* = a^2 + b^2, \qquad z + z^* = 2\,\mathrm{Re}[z], \qquad z - z^* = 2j\,\mathrm{Im}[z] $$
Exemplu: $z = 3 + 4j$ → $|z| = \sqrt{9 + 16} = 5$, $\theta = \tan^{-1}(4/3) \approx 53^\circ$, deci $z = 5e^{j\,53^\circ}$.
Exemplu (modulul unei fractii, foarte util la Cap 1):
$$ \left|\frac{1}{1 + j}\right| = \frac{1}{|1 + j|} = \frac{1}{\sqrt{1^2 + 1^2}} = \frac{1}{\sqrt 2} \approx 0.707 $$
$$ \boxed{e^{j\theta} = \cos\theta + j\sin\theta} \qquad e^{-j\theta} = \cos\theta - j\sin\theta $$
$e^{j\theta}$ e un punct pe cercul de raza 1, la unghiul $\theta$. Proiectia pe axa reala e $\cos\theta$, pe axa imaginara $\sin\theta$.
Valori de stiut:
| $\theta$ | $0$ | $\pi/2$ | $\pi$ | $3\pi/2$ | $2\pi$ |
|---|---|---|---|---|---|
| $e^{j\theta}$ | $1$ | $j$ | $-1$ | $-j$ | $1$ |
Daca punem $\theta = 2\pi f t$ (unghiul creste in timp):
$$ e^{j2\pi f t} = \cos(2\pi f t) + j\sin(2\pi f t) $$
E o sageata de lungime 1 care se invarte in jurul originii de $f$ ori pe secunda (in sens trigonometric). $e^{-j2\pi f t}$ se invarte invers. Asta e “exponentiala complexa” sau “fazorul”.
Adunand si scazand cele doua formule Euler:
$$ \boxed{\cos(2\pi f t) = \frac{e^{j2\pi f t} + e^{-j2\pi f t}}{2}} \qquad \boxed{\sin(2\pi f t) = \frac{e^{j2\pi f t} - e^{-j2\pi f t}}{2j}} $$
Intuitie: doua sageti care se rotesc in sensuri opuse, cu aceeasi viteza. Partile imaginare se anuleaza, ramane doar partea reala care oscileaza → un cosinus real.
Consecinta: un cosinus de frecventa $f_0$ “contine” doua frecvente: $+f_0$ si $-f_0$, fiecare cu jumatate din amplitudine. De aici vin frecventele negative din spectru.
$$ x(t) = A\cos(2\pi f_0 t + \varphi) $$
| Simbol | Nume | Unitate | Ce inseamna |
|---|---|---|---|
| $A$ | amplitudine | V, A, … | cat de “inalta” e unda |
| $f_0$ | frecventa | Hz = 1/s | cate oscilatii pe secunda |
| $T = 1/f_0$ | perioada | s | cat dureaza o oscilatie |
| $\omega = 2\pi f_0$ | pulsatie | rad/s | aceeasi informatie ca $f_0$ |
| $\varphi$ | faza | rad | cat e “decalata” unda |
Ex: $\cos(2\pi \cdot 50 t)$ → $f_0 = 50$ Hz, $T = 1/50 = 20$ ms (curentul din priza).
Faza = intarziere: $\cos(2\pi f_0 (t - \tau)) = \cos(2\pi f_0 t - 2\pi f_0 \tau)$ → o intarziere $\tau$ in timp inseamna o faza $\varphi = -2\pi f_0 \tau$.
Si sinus = cosinus intarziat cu un sfert de perioada: $\sin(2\pi f t) = \cos(2\pi f t - \pi/2)$.
Spectrul unui semnal = desenul care arata ce frecvente contine semnalul si cu ce amplitudine. Pe axa orizontala avem frecventa $f$, pe verticala amplitudinea.
Din Euler: $A\cos(2\pi f_0 t) = \frac{A}{2}e^{j2\pi f_0 t} + \frac{A}{2}e^{-j2\pi f_0 t}$, deci in spectru avem:
$$ A\sin(2\pi f_0 t) = \frac{A}{2j}e^{j2\pi f_0 t} - \frac{A}{2j}e^{-j2\pi f_0 t} = \frac{A}{2}e^{-j\pi/2}\,e^{j2\pi f_0 t} + \frac{A}{2}e^{j\pi/2}\,e^{-j2\pi f_0 t} $$
Deci daca te intreaba doar de $|X(f)|$, sinusul si cosinusul arata la fel.
In timp, suma $2\cos(2\pi \cdot 1 t) + \cos(2\pi \cdot 5 t)$ arata “ciudat”. In frecventa se vede imediat: doua perechi de linii, la $\pm1$ Hz (inaltime 1) si $\pm5$ Hz (inaltime 0.5). De asta lucram in frecventa.
$s(t) = A_1\cos(2\pi f_1 t) + A_2\sin(2\pi f_2 t) + A_3\cos(2\pi f_3 t)$, cu $f_1 < f_2 < f_3$.
Raspuns: 6 linii, cate o pereche pentru fiecare termen: $A_1/2$ la $\pm f_1$, $A_2/2$ la $\pm f_2$, $A_3/2$ la $\pm f_3$. Faptul ca termenul 2 e sinus nu schimba spectrul de amplitudine.
Si daca il trecem printr-un filtru trece-banda care lasa sa treaca doar frecventele dintre $f_{start}$ si $f_{stop}$, cu $f_1 < f_{start} < f_2 < f_{stop} < f_3$? Raman doar liniile de la $\pm f_2$, deci la iesire avem $A_2\sin(2\pi f_2 t)$ (asta a fost raspunsul corect la grila). Spectrul rezultat: doar doua linii $A_2/2$ la $\pm f_2$.
Incearca singur, apoi verifica la sectiunea 10.
G1. Sistemul $y(t) = 5x(t - 2)$ este:
G2. Sistemul $y(t) = x(t) + 3$ este:
G3. Sistemul $y(t) = x(t)\cos(2\pi f_c t)$ (un modulator AM) este:
G4. Cat este $|4 - 3j|$?
G5. Cat este $e^{j\pi}$?
G6. Cat este $2e^{j\pi/6} \cdot 3e^{j\pi/3}$?
G7. Spectrul de amplitudine al semnalului $x(t) = 4\cos(2\pi \cdot 100\, t)$ are:
G8. Semnalele $3\cos(2\pi f_0 t)$ si $3\sin(2\pi f_0 t)$ au:
G9. Perioada semnalului $\cos(2\pi \cdot 250\, t)$ este:
G10. Semnalul $s(t) = 2 + 6\cos(2\pi \cdot 10\, t)$ are in spectru:
G11 (tip partial). $s(t) = A_1\cos(2\pi f_1 t) + A_2\sin(2\pi f_2 t) + A_3\cos(2\pi f_3 t)$, $f_1 < f_2 < f_3$, trece printr-un filtru trece-jos cu frecventa de taiere intre $f_1$ si $f_2$. La iesire (ideal) obtinem:
G12 (bonus, exam 2024). Sistemul de acumulare $y(n) = \sum_{k=-\infty}^{n} x(k)$ este:
Fie $s(t) = 1 + 2\cos(2\pi \cdot 10\, t) + 6\sin(2\pi \cdot 30\, t)$.
| Grila | Raspuns | Explicatie |
|---|---|---|
| G1 | B | inmultire cu constanta + intarziere: ambele LTI |
| G2 | C | $S[0] = 3 \ne 0$ → nu e liniar; constanta 3 nu depinde de timp → invariant |
| G3 | B | inmultirea cu $\cos(2\pi f_c t)$ pastreaza superpozitia, dar depinde de momentul $t$ |
| G4 | B | $\sqrt{16 + 9} = 5$ |
| G5 | C | $\cos\pi + j\sin\pi = -1$ |
| G6 | C | modulele: $2\cdot3 = 6$; unghiurile: $\pi/6 + \pi/3 = \pi/2$ → $6e^{j\pi/2} = 6j$ |
| G7 | C | $A/2 = 2$, la $\pm f_0 = \pm100$ Hz (frecventa in Hz, fara $2\pi$) |
| G8 | A | sinusul e cosinus intarziat: modulul identic, doar faza difera |
| G9 | B | $T = 1/250 = 0.004$ s = 4 ms |
| G10 | B | constanta 2 → linie de 2 la $f=0$ (nu se injumatateste); $6\cos$ → $3$ la $\pm10$ Hz |
| G11 | A | trece-jos lasa doar frecventele mici: ramane doar $f_1$ |
| G12 | A | suma e liniara; cu limita de jos $-\infty$ nu exista un “moment de start” fix, deci intarzierea intrarii intarzie la fel iesirea. Atentie: daca suma porneste de la $k = 0$, sistemul nu mai e strict invariant in timp (are un moment de start fix), decat daca semnalul e cauzal ($x(n)=0$ pentru $n<0$). La examen: argumenteaza exact asa. |
Mini-problema — rezolvare:
Urmatorul capitol: Cap 1 — Functia de transfer si filtre (circuitul RC, $H(f)$, frecventa de taiere).