ps:problema-tip
Differences
This shows you the differences between two versions of the page.
| Both sides previous revisionPrevious revision | |||
| ps:problema-tip [2026/11/11 07:11] – PS: cum alegi intervalele apache | ps:problema-tip [2026/11/11 07:16] (current) – PS: intervale in pasii problemelor apache | ||
|---|---|---|---|
| Line 6: | Line 6: | ||
| **Culori in toate desenele:** **albastru** = copia partii **pozitive** a spectrului, **portocaliu** = copia partii **negative**, | **Culori in toate desenele:** **albastru** = copia partii **pozitive** a spectrului, **portocaliu** = copia partii **negative**, | ||
| - | |||
| - | ===== De citit pe drum: cum alegi FIECARE interval (ambele probleme) ===== | ||
| - | |||
| - | <note important> | ||
| - | **O singura regula pentru toate intervalele: | ||
| - | * **latimea** ti-o da enuntul ($W$ la Problema 1, $B$ la Problema 2) si **nu se schimba niciodata** | ||
| - | * **centrul** se muta de la un pas la altul: $f_c$ → $r$ → $0$ | ||
| - | </ | ||
| - | |||
| - | ==== Problema 1 (W = 2, fc = 100, fs intre 5 si 20, tinta 2 MHz) ==== | ||
| - | |||
| - | **1. Mesajul: [−1, 1]** — centrul 0, latimea W = 2 → [0 − 1, 0 + 1]. Il da enuntul (desenul cu −W/2 si W/2). | ||
| - | |||
| - | **2. Dupa modulare (punctul a): [99, 101]** — centrul se muta la $f_c = 100$, latimea ramane 2 → [100 − 1, 100 + 1]. | ||
| - | //De ce:// inmultirea cu cos(2π·100·t) muta fiecare frecventa f a mesajului la 100 ± f (cos·cos da diferenta si suma). Cea mai mare frecventa a mesajului e 1 → ajunge la 99 si 101. Oglinda: [−101, −99]. | ||
| - | |||
| - | **3. Zona in care trebuie sa ajunga banda dupa esantionare: | ||
| - | //De ce:// dupa esantionare totul se repeta la fiecare fs, deci te uiti doar intre −fs/2 si fs/2. Acolo stau banda (in partea pozitiva) si oglinda ei (in partea negativa). Daca banda iese din (0, fs/2), se loveste de oglinda. | ||
| - | |||
| - | **4. Unde ajunge banda dupa esantionare: | ||
| - | //De ce r:// esantionarea copiaza banda din 16 in 16: 100, 84, 68, 52, 36, 20, **4**. Ultima copie inainte de 0 e la rest. | ||
| - | |||
| - | **5. Verificare: | ||
| - | |||
| - | **6. Dupa IQ (punctul c): [−1, 1]** — centrul se muta de la r = 4 la 0 (inmultire cu [1, −j, −1, j, ...]), latimea ramane 2 → [0 − 1, 0 + 1]. | ||
| - | |||
| - | **7. Filtrul trece-jos digital: taie la 1** — exact marginea benzii de la pasul 6 (W/2 = 1). | ||
| - | |||
| - | **8. Decimare: M = 16 / 2 = 8** → fs' = 2 MHz. Zona noua e [−fs'/ | ||
| - | |||
| - | ==== Problema 2 (B = 1, fc = 45, fs maxim 8, tinta 1 MHz) ==== | ||
| - | |||
| - | **1. Semnalul: [44.5, 45.5]** — centrul $f_c = 45$, latimea B = 1 → [45 − 0.5, 45 + 0.5]. | ||
| - | |||
| - | **2. Fereastra filtrului analog: [43, 47]** — centrata tot in 45. Trebuie sa **cuprinda** [44.5, 45.5] si sa **nu** prinda zgomotul; latimea maxima permisa e 5. Am ales latimea 4 → [45 − 2, 45 + 2]. (Orice latime intre 1 si 5 care nu ajunge la zgomot e buna.) | ||
| - | |||
| - | **3. Zona in care trebuie sa ajunga banda: (0, fs/2)** — pentru fs = 4: (0, 2). | ||
| - | |||
| - | **4. Unde ajunge banda dupa esantionare: | ||
| - | |||
| - | **5. Verificare: | ||
| - | |||
| - | **6. Dupa IQ: [−0.5, 0.5]** — centrul se muta de la r = 1 la 0, latimea ramane 1. | ||
| - | |||
| - | **7. Filtrul trece-jos digital: taie la 0.5** — marginea benzii de la pasul 6 (B/2). | ||
| - | |||
| - | **8. Decimare: M = 4 / 1 = 4** → fs' = 1 MHz. Zona noua [−0.5, 0.5] — exact cat banda. | ||
| - | |||
| - | ==== Rezumat: aceleasi 5 intervale la orice problema de genul asta ==== | ||
| - | |||
| - | ^ Pas ^ Centrul ^ Interval ^ Problema 1 ^ Problema 2 ^ | ||
| - | | semnalul la frecventa mare | $f_c$ | [fc − latime/2, fc + latime/2] | [99, 101] | [44.5, 45.5] | | ||
| - | | zona permisa dupa esantionare | — | (0, fs/2) | (0, 8) | (0, 2) | | ||
| - | | banda dupa esantionare | r = restul fc : fs | [r − latime/2, r + latime/2] | [3, 5] | [0.5, 1.5] | | ||
| - | | dupa IQ | 0 | [−latime/ | ||
| - | | filtrul trece-jos digital taie la | — | latime/2 | 1 | 0.5 | | ||
| - | |||
| - | ---- | ||
| ===== Problema 1 (examen 2026) — enuntul ===== | ===== Problema 1 (examen 2026) — enuntul ===== | ||
| Line 77: | Line 19: | ||
| ---- | ---- | ||
| + | |||
| + | < | ||
| + | **Regula pentru TOATE intervalele din problema:** o banda se scrie **[centru − latime/2, centru + latime/ | ||
| + | </ | ||
| ===== PUNCTUL a) — spectrul lui y(t) (cu litere) ===== | ===== PUNCTUL a) — spectrul lui y(t) (cu litere) ===== | ||
| Line 93: | Line 39: | ||
| **Pas 3 — unde sunt capetele copiilor:** copia de la $f_c$ se intinde cu $W/2$ in stanga si $W/2$ in dreapta: de la **$f_c - W/2$** la **$f_c + W/2$**. La fel in partea negativa. | **Pas 3 — unde sunt capetele copiilor:** copia de la $f_c$ se intinde cu $W/2$ in stanga si $W/2$ in dreapta: de la **$f_c - W/2$** la **$f_c + W/2$**. La fel in partea negativa. | ||
| + | |||
| + | <note tip> | ||
| + | **Cum am ales intervalul: | ||
| + | </ | ||
| {{ps: | {{ps: | ||
| Line 119: | Line 69: | ||
| * copia pozitiva: de la $100 - 1 = $ **99** la $100 + 1 = $ **101** MHz | * copia pozitiva: de la $100 - 1 = $ **99** la $100 + 1 = $ **101** MHz | ||
| * copia negativa: de la **−101** la **−99** MHz | * copia negativa: de la **−101** la **−99** MHz | ||
| + | |||
| + | <note tip> | ||
| + | **Cum am ales intervalul: | ||
| + | </ | ||
| {{ps: | {{ps: | ||
| Line 133: | Line 87: | ||
| Se opreste la **restul impartirii** $100 : 16$: $100 = 6\cdot 16 + \mathbf{4}$ → **$r = 4$**. Deci dupa esantionare banda ajunge la $4 \pm 1$ = **[3, 5] MHz**. (Copia negativa, de la −100, ajunge la −4.) | Se opreste la **restul impartirii** $100 : 16$: $100 = 6\cdot 16 + \mathbf{4}$ → **$r = 4$**. Deci dupa esantionare banda ajunge la $4 \pm 1$ = **[3, 5] MHz**. (Copia negativa, de la −100, ajunge la −4.) | ||
| + | |||
| + | <note tip> | ||
| + | **Cum am ales intervalul: | ||
| + | </ | ||
| + | |||
| ==== b.4 Cand e f_s bun ==== | ==== b.4 Cand e f_s bun ==== | ||
| Dupa esantionare ne uitam doar intre $-f_s/2$ si $f_s/2$. **Banda trebuie sa stea intre 0 si $f_s/2$, fara sa atinga vreuna dintre margini** — altfel se suprapune cu copia portocalie. | Dupa esantionare ne uitam doar intre $-f_s/2$ si $f_s/2$. **Banda trebuie sa stea intre 0 si $f_s/2$, fara sa atinga vreuna dintre margini** — altfel se suprapune cu copia portocalie. | ||
| + | |||
| + | <note tip> | ||
| + | **Cum am ales intervalul: | ||
| + | </ | ||
| + | |||
| {{ps: | {{ps: | ||
| Line 166: | Line 130: | ||
| Apoi un **filtru trece-jos digital** cu taierea la 1 MHz pastreaza doar [−1, 1] MHz (mesajul) si arunca copia portocalie: | Apoi un **filtru trece-jos digital** cu taierea la 1 MHz pastreaza doar [−1, 1] MHz (mesajul) si arunca copia portocalie: | ||
| + | |||
| + | <note tip> | ||
| + | **Cum am ales intervalul: | ||
| + | </ | ||
| + | |||
| + | |||
| {{ps: | {{ps: | ||
| Line 172: | Line 142: | ||
| Pastram **un esantion din 8** ($M = 16/2 = 8$): $f_s = 16/8 = 2$ MHz. Copiile ajung la distanta 2 MHz — exact cat latimea benzii → se ating, dar nu se suprapun: | Pastram **un esantion din 8** ($M = 16/2 = 8$): $f_s = 16/8 = 2$ MHz. Copiile ajung la distanta 2 MHz — exact cat latimea benzii → se ating, dar nu se suprapun: | ||
| + | |||
| + | <note tip> | ||
| + | **Cum am ales intervalul: | ||
| + | </ | ||
| + | |||
| + | |||
| {{ps: | {{ps: | ||
| Line 200: | Line 176: | ||
| ---- | ---- | ||
| + | |||
| + | < | ||
| + | **Regula pentru TOATE intervalele din problema:** o banda se scrie **[centru − latime/2, centru + latime/ | ||
| + | </ | ||
| ===== PUNCTUL a) — cum esantionam ===== | ===== PUNCTUL a) — cum esantionam ===== | ||
| Line 215: | Line 195: | ||
| **Ce facem:** punem **filtrul analog trece-banda** cu fereastra **centrata in 45 MHz**, de exemplu de la **43 la 47 MHz** (4 MHz latime ≤ 5 ✓). Banda utila [44.5, 45.5] e inauntru, zgomotul e afara. | **Ce facem:** punem **filtrul analog trece-banda** cu fereastra **centrata in 45 MHz**, de exemplu de la **43 la 47 MHz** (4 MHz latime ≤ 5 ✓). Banda utila [44.5, 45.5] e inauntru, zgomotul e afara. | ||
| + | |||
| + | <note tip> | ||
| + | **Cum am ales intervalul: | ||
| + | </ | ||
| + | |||
| {{ps: | {{ps: | ||
| Line 233: | Line 218: | ||
| Ultima copie inainte de 0 e la **restul impartirii** $45 : 4$: $45 = 11\cdot 4 + \mathbf{1}$ → **$r = 1$**. Deci banda utila ajunge la $1 \pm 0.5$ = **[0.5, 1.5] MHz**. Oglinda ei (de la −45) ajunge, la fel, la **[−1.5, −0.5]**. | Ultima copie inainte de 0 e la **restul impartirii** $45 : 4$: $45 = 11\cdot 4 + \mathbf{1}$ → **$r = 1$**. Deci banda utila ajunge la $1 \pm 0.5$ = **[0.5, 1.5] MHz**. Oglinda ei (de la −45) ajunge, la fel, la **[−1.5, −0.5]**. | ||
| + | |||
| + | <note tip> | ||
| + | **Cum am ales intervalul: | ||
| + | </ | ||
| + | |||
| ==== a.5 Cand e f_s bun ==== | ==== a.5 Cand e f_s bun ==== | ||
| Dupa esantionare ne uitam doar intre $-f_s/2$ si $+f_s/2$ (zona galbena din desene). **Regula:** banda albastra trebuie sa stea **intre 0 si $f_s/2$, fara sa atinga 0 sau $f_s/2$**. Daca atinge, se loveste de cea portocalie → se amesteca → informatie pierduta. | Dupa esantionare ne uitam doar intre $-f_s/2$ si $+f_s/2$ (zona galbena din desene). **Regula:** banda albastra trebuie sa stea **intre 0 si $f_s/2$, fara sa atinga 0 sau $f_s/2$**. Daca atinge, se loveste de cea portocalie → se amesteca → informatie pierduta. | ||
| + | |||
| + | <note tip> | ||
| + | **Cum am ales intervalul: | ||
| + | </ | ||
| + | |||
| {{ps: | {{ps: | ||
| Line 277: | Line 272: | ||
| Dupa mutare, semnalul (albastru) e pe **[−0.5, 0.5]**. Oglinda (portocalie) a ajuns la −2 (si copii la ±2, ±4...). Un **filtru trece-jos digital** cu taierea la **0.5 MHz** pastreaza doar [−0.5, 0.5] si arunca restul: | Dupa mutare, semnalul (albastru) e pe **[−0.5, 0.5]**. Oglinda (portocalie) a ajuns la −2 (si copii la ±2, ±4...). Un **filtru trece-jos digital** cu taierea la **0.5 MHz** pastreaza doar [−0.5, 0.5] si arunca restul: | ||
| + | |||
| + | <note tip> | ||
| + | **Cum am ales intervalul: | ||
| + | </ | ||
| + | |||
| + | |||
| {{ps: | {{ps: | ||
| Line 283: | Line 284: | ||
| **Decimare** = pastram doar **un esantion din M**. Vrem de la 4 MHz la 1 MHz → **$M = 4/1 = 4$** (pastram un esantion din 4). Copiile spectrului ajung acum la fiecare 1 MHz — exact cat latimea semnalului → **se ating, dar nu se suprapun**: | **Decimare** = pastram doar **un esantion din M**. Vrem de la 4 MHz la 1 MHz → **$M = 4/1 = 4$** (pastram un esantion din 4). Copiile spectrului ajung acum la fiecare 1 MHz — exact cat latimea semnalului → **se ating, dar nu se suprapun**: | ||
| + | |||
| + | <note tip> | ||
| + | **Cum am ales intervalul: | ||
| + | </ | ||
| + | |||
| + | |||
| {{ps: | {{ps: | ||
ps/problema-tip.1794381075.txt.gz · Last modified: by apache
